Ceea ce se întîmplă în Iran este, uneori, greu de înţeles în Occident. În Iran există, pe de o parte, un tineret occidentalizat capabil să iasă în stradă şi să protesteze. 70 la sută din populaţia iraniană este tînără, formată din oameni sub 35 de ani. În acelaşi timp puterea dispune de mijloace impresionante pentru a reprima orice revoltă. Aşa numitele gărzi ale revoluţiei sunt spaima tineretului iranian. O analiză de Matei Vişniec (audio).
Ceea ce se întîmplă în Iran este, uneori, greu de înţeles în Occident. În Iran există, pe de o parte, un tineret occidentalizat capabil să iasă în stradă şi să protesteze, iar 70 la sută din populaţia iraniană este tînără, formată din oameni sub 35 de ani. În acelaşi timp puterea dispune de mijloace impresionante pentru a reprima orice revoltă.
Tinerii iranieni care acordă din cînd în cînd interviuri mediilor de informare occidentale spun toţi că nu se tem atît de mult nici de armată şi nici de poliţie, cît de gărzile revoluţiei, aşa numiţii "pasadaran".
Această organizaţie paramilitară, care numără cam 150 000 de oameni, a fost creată în 1979 de ayatolahul Khomeini tocmai pentru că el nu prea avea încredere în armată. Ziarul economic LES ECHOS publică o paginà întreagà despre aceastà organizatie paramilitarà despre care unii specialisti considerà cà detine de fapt adevàrata putere în Iran. Dar nu numai puterea, ci si enorm de multe privilegii.
Gàrzile revolutiei si-au creat de fapt un adevàrat imperiu economic si controleazà vaste sectoare din economia Iranului. S-ar pàrea cà tot ele sun implicat, din punct de vedere financiar, si în programul nuclear. Nici màcar armata iranianà nu este dotatà cu armamentul de care dispun gàrzile "pasadaran".
Dintr-un anumit punct de vedere, aceastà formatiune paramilitarà poate fi comparatà si cu o retea mafiotà, pentru cà tot ea este implicatà în diversele a
