Iată întrebarea la care încearcă să răspundă Matei Vişniec (audio) în contextul complicatului dosar iranian. Preşedintele iranian a formulat miercuri cîteva critici neobişnuite la adresa Rusiei iar reacţia Kremlin-ului nu s-a lăsat aşteptată. Nu este prima dată că preşedintele Ahmadinejad se remarcă prin limbajul său violent. Pînă acum, însă, aceste diatribe erau adresate în special Israelului, Statelor Unite şi în general Occidentului.
Iată întrebarea la care încearcă să răspundă Matei Vişniec (audio) în contextul complicatului dosar iranian. Preşedintele iranian a formulat miercuri cîteva critici neobişnuite la adresa Rusiei iar reacţia Kremlinului nu s-a lăsat aşteptată.
Nu este prima dată că preşedintele Ahmadinejad se remarcă prin limbajul său violent. Pînă acum, însă, aceste diatribe erau adresate în special Israelului, Statelor Unite şi în general Occidentului.
Rusia a fost considerată de Teheran o mare putere aliată, cu atît mai mult cu cît ruşii sunt cei care construiesc în Iran o centrală nucleară destinată, în principiu, să producă energie electrică.
Iată însă că pe fondul recentei "încălziri" a relaţiilor dintre Rusia si Statele Unite, Moscova pare să se alinieze de partea americană si occidentală, ceea ce înseamnà cà ar putea sprijini instituirea de noi sanctiuni la adresa Iranului.
Cum bine stim, occidentalii sunt convinsi cà regimul de la Teheran vrea cu orice pret sà fabrice bomba atomicà. Toate încercàrile occidentalilor de a-i constrînge pe iranieni sà punà sub control international productia de combustibil nuclear au esuat. Rusii s-au oferit sà trimità ei uranium îmbogàtit în Iran, care ar fi urmat sà fie controlat de Franta.
Teheranul a refuzat însă acest scenariu si semnat, mai nou, un acord cu Brazilia si cu Turcia pentru a obtine uranium îmbogàtit. Acest ultim plan este studiat acum de Institutul International
