Pe parcursul campaniei prezidenţiale de anul trecut, Traian Băsescu a fost ironizat adeseori în legătură cu fostul lui slogan "Să trăiţi bine!". Nu ştiam atunci că încă nu venise momentul adevărat pentru asemenea ironii.
Aducerea aminte e foarte utilă în politică. "Scurtele istorii" te ajută să nu cazi în marile capcane. În 2004, Traian Băsescu s-a dorit un candidat de stânga, care promitea prosperitate şi respect în toate pieţele, la toate târgurile. Câteva luni mai târziu a trecut oficial la dreapta, fără să fie niciodată de vreun fel, fără să aibă vreodată o credinţă. Când n-ai vânt în pânze, mergi unde te duce curentul.
La capătul a şase ani de preşedinţie, doctrina băsesciană sună clar, ca dangătul unui clopot funerar: "Nici un respect pentru banii publici, nici un respect pentru banii oamenilor". După ce Guvernul păstorit de el a tocat bugetul, preşedintele, elegant, responsabil şi auster, a trecut la buzunărirea cetăţenilor.
Traian Băsescu a alungat FMI din România în 2005, l-a declarat inamic public prin 2008 ca să-l aducă triumfal la conducerea ţării în 2009 şi să se contreze cu el în 2010. Pe tot parcursul acestor ani, când am avut şi creştere şi descreştere, şi prosperitate şi criză, nu a existat o clipă de viziune, un moment de responsabilitate, un proiect cât de cât demn de acest nume. Cu banii de autostrăzi şi infrastructuri am făcut publicitate turistică, iar instituţia care trebuia să se ocupe de securitatea naţională făcea proiecte pentru învăţământ şi încerca "să-şi tragă" o Constituţie personală.
Actualul preşedinte a introdus în ţară condusul "pe hoţeşte" şi l-a învăţat şi pe Emil Boc să facă asta, adică să distragă atenţia de la probleme reale creând inamici imaginari sau lipsiţi de relevanţă. De un an şi jumătate la televizor nu se arată vreun proiect fiscal menit să revigoreze economia, ci liste nesf
