„Întrebările copiilor sînt mult mai bune decît ale adulţilor: pot să iau o prăjitură?, de ce este cerul albastru?, ce spune o vacă? sînt întrebări care pot aduce răspunsuri cu mult mai interesante decît: ai adus manuscrisul?, de ce n-ai sunat?, unde ţi-e avocatul?“ (Fran Lebowitz)

Sînt momente în viaţă pe care nu ţi le poate lua nimeni: ca acela în care copilul tău te întreabă, cu ochi puri şi glas de înger, cum se fac copiii. Momentul te ia pe nepregătite, deşi amicii, cărţile, propria mamă, psihologii, revistele te-au prevenit că primul examen greu ca părinte îl dai cu această întrebare. Am auzit de-a lungul timpului cele mai amuzante, fanteziste, inimaginabile, amuţitoare răspunsuri. Fiecare cu beneficiile lui. Dar şi cu efectele lui imprevizibile asupra minţii neprihănite a copilului.

Varianta „vis feeric“: Părinţii tăi se iubesc foarte mult şi, din îmbrăţişarea lor, atinsă de zîne cu puteri magice, te-ai născut tu. Avantaje: Eviţi tirul ulterior al întrebărilor indiscrete de care ai fi avut parte, dacă i-ai fi spus adevărul: cum ajunge copilul în burta mamei, cum participă tatăl la aducerea pe lume a unui copil etc.

Dezavantaje: Copilul tău va refuza să-şi mai îmbrăţişeze colegii de joacă sau, dimpotrivă, o va face, aşteptînd zînele să-şi facă datoria.

Varianta ornitologică: Te-a adus barza. Avantaje: Răspunsul îţi va aduce un zîmbet nostalgic: aşa ţi-a răspuns şi mama ta, iar asta nu te-a împiedicat să ai la rîndul tău copii. Dezavantaje: Va veni momentul cînd copilul tău îţi va spune: „Toţi prietenii mei s-au născut după ce mama lor a făcut dragoste cu tatăl lor. Numai eu m-am născut fiindcă părinţii mei au făcut dragoste cu o barză.“

Varianta agrar-digestivă: Tatăl tău i-a dat mamei tale o sămînţă pe care a înghiţit-o, şi din ea te-ai format tu în burta ei. Avantaje: E cea mai aproape de adevăr. Dezavantaje: Te va întreba un