Vilva mare in ultima saptamina, de cind revista Science a anuntat ca Craig Venter a creat prima forma sintetica de viata.
Si cum nu iese vilva fara exagerari, s-a exagerat pe masura. Pe de o parte s-au exagerat pericolele pe care o astfel de tehnica le ridica. Pe de alta, s-a exagerat importanta acestui rezultat. La exagerari s-au adaugat uneori unele inexactitati tehnice – ca sa folosim un eufemism elegant. Si toate acestea au fost prezentate intr-un numar cit mai mic de semne tipografice.
Stirea e suficient de interesanta stiintific, de revolutionara tehnic si promtiatoare economic incit sa merite citeva precizari. Mai inghesui asadar si eu la ceea ce s-a scris 10 observatii: unele importante, altele doar amuzante si altele personale.
1. Vestea plutea in aer de ceva vreme: se lucra la acest proiect de peste 15 ani, iar in cursul timpului au aparut articole care prezentau rezultate intermediare. In plus, Venter nu a facut niciodata un secret din acest studiu. Chiar din contra, l-a prezentat cu emfaza, amanunte si – ar zice unii – cu aroganta, in desele si efervescentele sale iesiri publice.
2. Acum aproximativ doi ani, spre exemplu, a aparut un studiu extrem de important tot in Science (o revista careia Venter ii este credincios de cind a publicat, acum zece ani, varianta ‘sa’ a secventei genomului uman.
Articolul respectiv (Complete Chemical Synthesis, Assembly, and Cloning of a Mycoplasma genitalium Genome. Gibson et al. 2008.) raporta primul genom creat artificial. Acesta a fost intiiul si esentialul pas! S-a folosit bacteria cu cel mai mic genom cunoscut: are doar 485 de gene (comparativ, omul are putin peste 22ooo, iar orezul peste 50ooo). Dintre acestea probabil ca aproxiamtiv 100 nu sunt esentiale pentru supravietuire.
3. Pana acum singurele genomuri care au putut fi sintetizate artificial au fost cele de virusi, dat fiind
