În loc de roşii, castraveţi şi vinete, pe locul fostelor Sere Codlea cresc acum doar bălării. Codlenii au pierdut o mină de aur. Datoriile societăţii au adus oraşul la sapă de lemn şi au lăsat peste 1.000 de oameni fără un loc de muncă.

Mulţi dintre locuitorii din Codlea îşi amintesc cu melancolie despre cât de bine trăiau pe vremea când serele încă erau în floare. „Serele au fost comoară. În primul rând au fost locuri de muncă, iar pentru noi, care stăm în vecinătatea serelor, exista un aprozar de la care puteam cumpăra marfă mult mai ieftină ", spune Maria Ciuli, 66 de ani, pensionară.

Pentru că are o pensie de mizerie şi s-a săturat să mănânce de la străini, tanti Maria a găsit o soluţie pentru a înlocui serele: şi-a construit o „seră" chiar în balcon. A plantat răsaduri de roşii, ardei, pătrunjel, leuştean şi busuioc. „Nu se ştie niciodată când ai nevoie şi nu ai bani de un pătrunjel. Cu guvernanţii aştia care-şi bat joc de noi nu se ştie niciodată", spune tanti Maria cu amărăciune.

„Duc sera la fier vechi"

Tanti Maria e la curent cu toată istoria societăţii. „Veneau cu bâtele să dărâme serele şi eu plângeam aici în balcon. Mi s-a rupt sufletul. Când a cumpărat doamna Schutz serele a făcut mai mult circ decât spectacol. L-a adus pe Benone Sinulescu să cânte şi ne-a invitat pe toţi în horă. Am zis atunci că va fi bine. A început apoi să vândă mijloacele fixe şi toate utilajele. Venea o echipă din Oltenia şi sub ochii noştri încărca fierul vechi şi se ducea să-l vândă în Codlea", îşi aminteşte Maria Ciuli.

Roşiile de Codlea, celebre

Pe oricine întrebi în Codlea o să-şi spună că nu existră nicăieri în lume roşii cu gustul celor de la „răposatele" sere. „Toate produsele de la piaţă sunt injectate, nu mai mâncăm nimic curat. Noi suntem oameni de la ţară şi ştim ce înseamnă gustul de roşie, de castravete. Încă mai păstre