O nouă lege adoptată în Arizona a generat un adevărat conflict. În aprilie 2010, guvernatoarea republicană Jan Brewer a semnat cel mai dur act împotriva imigraţiei ilegale, preponderent de provenienţă mexicană. Conform acestei reglementări, cei bănuiţi că se află ilegal pe teritoriul Arizonei trebuie să prezinte documentele personale, iar dacă nu pot dovedi că se află legal în SUA, urmează arestul. Diferite asociaţii şi organizaţii hispanice sau pentru apărarea drepturilor omului au demonstrat, inclusiv în stradă, faţă de măsuri pe care le-au catalogat discriminatorii sau rasiste. În schimb, sondajele arată că majoritatea americanilor sprijină legea şi o socotesc un răspuns tardiv la o situaţie care devenise intolerabilă.
Problema amnistiei. Se estimează că în jur de 11 milioane de oameni, majoritatea cetăţeni mexicani, lucrează la negru în SUA. Toată lumea e de acord că trebuie găsită o soluţie, fiindcă situaţia a scăpat de sub control. Cei veniţi la muncă îşi aduc uneori rudele şi cunoştinţele: practic, o nouă naţiune se naşte în sînul naţiunii americane. La sfîrşitul anilor ’90, demonstraţiile mexicanilor din SUA, pentru acordarea cetăţeniei, au adunat milioane de oameni. A fost pentru prima oară cînd opinia publică americană a putut evalua amploarea prezenţei mexicane în State. Se estimează că numai în Arizona, un stat cu şase milioane de locuitori, se află ilegal 500.000 de hispanici. Organizaţiile hispanicilor, de genul La Raza, au devenit printre cele mai puternice grupuri de presiune în sistemul politic american, curtate de politicieni şi cele două principale partide.
Actul semnat de Jan Brewer le permite poliţiştilor să oprească orice suspect de a se afla ilegal pe teritoriul statului. Această prevedere a fost scînteia care a declanşat scandalul: „orice suspect“ se poate traduce, vizual vorbind, prin persoane cu înfăţişare tipic hispanică. O
