În mai puțin de o oră începe istoria dansului românesc. Dap, începe azi, la București, și durează 3 zile .
Clădirea de pe str. Clemenceau e un fost magazin, fostă croitorie, clădire în unghi ascuțit, cu vitrine pe două laturi. (Vitrine cu manechine adecvate pentru croitoria înaltă.)
Acolo vor fi de găsit, de azi, de la 19, timp de trei zile, inițial, doi coregrafi români, unul norvegian (sic), și unul jumate român-jumate altceva și o minunată doamnă Sanda Agalides, dar, în fapt, cine le mai știe numărul… pe Georges Clemenceau, la nr. 2 se va găsi mai toată istoria dansului românesc.
Cîteva întrebări în acest sens.
Ce mai e dansul azi? Ce caută el într-o croitorie cu vitrine la stradă? Ce mai înseamnă spectacolul? Dar istoria? Cum se poate vorbi, puțin mai adecvat și mai departe de ficțiune, despre istorie, despre cea spectaculoasă și mai ales cea nespectaculoasă?
Nu e vorba că cine va veni se va lămuri etc., cine va veni va pricepe rostul întrebărilor.
În mai puțin de o oră începe istoria dansului românesc. Dap, începe azi, la București, și durează 3 zile .
Clădirea de pe str. Clemenceau e un fost magazin, fostă croitorie, clădire în unghi ascuțit, cu vitrine pe două laturi. (Vitrine cu manechine adecvate pentru croitoria înaltă.)
Acolo vor fi de găsit, de azi, de la 19, timp de trei zile, inițial, doi coregrafi români, unul norvegian (sic), și unul jumate român-jumate altceva și o minunată doamnă Sanda Agalides, dar, în fapt, cine le mai știe numărul… pe Georges Clemenceau, la nr. 2 se va găsi mai toată istoria dansului românesc.
Cîteva întrebări în acest sens.
Ce mai e dansul azi? Ce caută el într-o croitorie cu vitrine la stradă? Ce mai înseamnă spectacolul? Dar istoria? Cum se poate vorbi, puțin mai adecvat și mai departe de ficțiune, despre istorie, despre cea spectaculoasă și mai ales cea nespectaculoas
