România are oameni bine plasaţi pentru a apropia Republica Moldova de Europa. Alţii ar mai trebui plasaţi în interior Articol din dosarul Moldova, apărut în FP România nr.16 (mai/iunie 2010) - varianta extinsă. Republica Moldova a intrat pe un drum ireversibil, care duce, mai devreme sau mai târziu, către îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea nivelului de trai al cetăţenilor moldoveni. Pentru a îndeplini acest deziderat, trebuie să facă o serie de paşi strategici la nivel de ţară, de relaţii cu vecinii, la nivel de parteneri regionali şi internaţionali.
Europarlamentarii Moldovei
Unul dintre aceşti paşi strategici este pregătirea cât mai rapidă a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În acest sens, ar fi de dorit alăturarea Moldovei la statele deja candidate din Balcanii de Vest. Deşi nu există o strategie de abordare a promovării Republicii Moldova, România poate sprijini acest demers pe două căi.
Prima cale este prin intermediul membrilor români aleşi în Parlamentul European care fac parte din Comitetul pentru cooperare parlamentară UE-R. Moldova, unde avem şapte parlamentari, şi din Adunarea parlamentară Euronest (dimensiunea parlamentară a Parteneriatului Estic), în care avem zece parlamentari. Cinci parlamentari români sunt comuni celor două organisme. Din aceste poziţii, fiind vocea cetăţenilor şi fiindcă natura activităţii lor este mai permisivă decât a altor instituţii publice în sine, aceşti parlamentarii pot iniţia, solicita şi stabili întâlniri oficiale în Moldova pentru a strânge date despre funcţionalitatea instituţiilor publice, a mediului de afaceri şi a celui asociativ. În baza acestor date, ei pot realiza şi susţine activităţi de promovare a R. Moldova în instituţiile UE. (Bine, dacă noi nu suntem în stare să promovăm instituţional interesele cetăţeanului român şi ale României în Uniunea Europeană, oare cum a
