Guvernele din Vest vin cu masuri de austeritate, la mai mult de un an dupa ce tarile din Est au fost impinse pe acelasi drum de catre FMI. Pentru ca guvernul Boc nu a luat masuri la timp, acum Romania plateste penalizari pentru intarzieri.
De teama sa nu devina victimele unei crize similare celei din Grecia, guvernele europene se intrec in adoptarea de masuri de austeritate, care mai de care mai draconice, pentru a reduce deficitele bugetare si datoriile publice si pentru a nu pierde complet increderea investitorilor.
Romania nu a urmat exemplul statelor din regiune, care au inceput sa taie cheltuielile, sa inghete salariile si pensiile si sa majoreze taxele imediat dupa ce au incheiat acorduri cu Fondul Monetar International. La mai bine de un an de la incheierea acordului cu FMI, autoritatile romane sunt nevoite sa anunte masuri mai drastice decat restul statelor din Europa.
De exemplu, in Ungaria salariile bugetarilor au fost inghetate si s-a eliminat a 13-a pensie, iar in Letonia desi s-au redus salariile angajatilor din sectorul public cu 25%, pensiile au ramas nemodificate. In Romania guvernul a decis atat reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, cat si micsorarea pensiilor cu 15%. Mai mult, se vor reduce si indemnizatiile de somaj, alocatiile copiilor si indemnizatiile pentru mame.
Guvernul Boc doreste sa economiseasca circa 2% din PIB, echivalentul a aproximativ 2,5 mld. euro pentru a tine in frau deficitul bugetar care a urcat in 2009 la 8,3% din PIB.
Cum merg lucrurile in Est?
Masurile adoptate de Ungaria si Letonia au avut deja rezultate. Astfel, in cazul statului baltic, ca urmare a masurilor impuse, menite sa micsoreze cheltuielile bugetare cu echivalentul a 10% din PIB, deficitul bugetar a scazut de la 12% din PIB in perioada 2007-2008 la 9% anul trecut. In cazul Ungariei, deficitul bugetar a ajuns la 4% din P
