- Editorial - nr. 558 / 27 Mai, 2010 Ca sunt PD-L-isti, PNL-isti, PSD-isti sau de alta nuanta, politicienii nostri au dovedit in cei 20 de ani ca sunt, in cele din urma, toti o apa si-un pamant, ca ceea ce-i uneste (preocuparea asidua a fiecaruia pentru imbogatire) este mult mai puternic decat ceea ce-i separa, modul precar in care apara interesul national. Nu stim cum se face ca batalia atat de crancena pentru castigarea puterii se transforma, imediat dupa adjudecarea ei, intr-o stare de iresponsabilitate crasa, invingatorii, dar si invinsii nemaiputand sa-si indeplineasca misiunea pe scena politica, din motive de amnezie totala fata de rostul lor, ca slujitori si aparatori, ce ar trebui sa fie, ai celor care le-au dat votul, ai intregului popor. Daca analizam doar ultimele evenimente petrecute pe scena politica romaneasca, si anume relatia cu FMI, aruncarea efectelor crizei pe umerii celor nevoiasi, precum si ultima si cea mai dureroasa decizie a Camerei Deputatilor de a conferi minoritatii maghiare posibilitatea de a nu mai invata in limba romana, depunand astfel limba oficiala a statului la cos, constituie niste greseli istorice menite sa aduca atingeri grave evolutiei pozitive a statului roman si natiunii romane, puse astfel in dificultati majore in exercitarea prerogativelor sale. Dupa ce au inrobit tara din punct de vedere economic FMI-ului, pentru ca n-au stiut cand sa se opreasca cu risipa, apeland acum la mila celor mai sarace paturi ale populatiei, lasa solutionarea unora dintre cele mai sensibile probleme ale societatii romanesti pe seama UDMR, institutie politica antiromaneasca si retrograda, specializata in demolari de natiuni, distrugerea din temelie a unitatii statului roman fiind optiunea sa declarata. Datorita undei verzi primite de fiecare data de la partenerii romani aflati la putere, in cei 20 de ani care s-au scurs, UDMR a acumulat atata put