Primăriile se plâng că regulile de accesare a fondurilor UE se modifică după ce s-au depus proiectele şi că, în acest fel, pierd finanţarea, dar şi sumele cheltuite pentru consultanţă. La scurt timp după aderare, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu făcea, pentru Capital, o declaraţie care părea neverosimilă la acea dată. Acesta spunea că „politicienii au înţeles beneficiile utilizării fondurilor UE pentru comunităţi ca monedă în campania electorală&ldq
Primăriile se plâng că regulile de accesare a fondurilor UE se modifică după ce s-au depus proiectele şi că, în acest fel, pierd finanţarea, dar şi sumele cheltuite pentru consultanţă.
La scurt timp după aderare, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu făcea, pentru Capital, o declaraţie care părea neverosimilă la acea dată. Acesta spunea că „politicienii au înţeles beneficiile utilizării fondurilor UE pentru comunităţi ca monedă în campania electorală“. După trei ani de când suntem cetăţeni comunitari, afirmaţia membrului PD-L pare că se regăseşte în modul în care se face selecţia proiectelor de către instituţiile care gestionează fondurile UE. Astfel, mai mulţi primari şi reprezentanţi ai firmelor de consultanţă s-au plâns de faptul că algoritmul după care s-au împărţit fotoliile la Palatul Victoria s-a transmis şi în atribuirea finanţării nerambursabile.
Concret, este vorba de măsura 322 - „Renovarea şi dezvoltarea satelor“, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, unul dintre cele mai solicitate apeluri: valoarea totală a proiectelor depuse a fost de 19,96 miliarde de lei, de 6,5 ori mai mare decât suma alocată pe sesiune. Solicitanţii s-au plâns că primele nereguli au apărut între al doilea şi ultimul apel de proiecte, când brusc au primit punctaj mai mare proiectele pentru construcţia de drumuri, în defavoarea celor de apă şi canalizare.
Regulile jocului, schimbate di
