Parlamentul maghiar a votat în favoarea acordării cetăţeniei ungare pentru cei din afara graniţelor care au avut strămoşi cetăţeni maghiari. Slovacia a protestat, pentru că se va trezi astfel cu o mare concentrare de cetăţeni maghiari pe teritoriul propriu. România nu poate să protesteze, pentru că are o lege similară, pentru românii din afara graniţelor. În felul acesta, sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au aplicat pentru cetăţenia română.

Există însă o diferenţă între legea de acordare a cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o şi cea votată de parlamentul maghiar. Maghiarii din afara graniţelor Ungariei care vor primi cetăţenia nu vor primi şi drept de vot. Politicienii maghiari se asigură, în felul acesta, că nu se va întâmpla ca în cazul alegerilor prezidenţiale din România, de anul trecut, când votul românilor de peste graniţă a contat în mod decisiv pentru câştigarea lor de către Traian Băsescu.

12.250 de cetăţeni din Republica Moldova s-au prezentat la vot la alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar Băsescu a câştigat în secţiile de vot de peste Prut cu un procent zdrobitor. Este normal: Băsescu este privit de moldoveni ca cel care le-a oferit posibilitatea de a obţine un paşaport european. Având în vedere că alegerile s-au câştigat la o diferenţă de 70.000 de voturi, votul din Moldova a contat destul de mult.

Desigur, ceea ce susţinea PSD-ul, şi anume că Geoană a câştigat alegerile “în interiorul ţării” este o prostie. Să îi discriminezi pe cei plecaţi din ţară în felul acesta înseamnă să îi socoteşti cetăţeni de rangul doi. Dar, într-adevăr, se poate specula în privinţa rolului jucat de măsurile luate pentru românii de peste Prut în alegerile prezidenţiale. Ei bine, Fidesz nu va beneficia de un astfel de avantaj electoral, deşi a promovat cetăţenia maghiară pentru cei de peste graniţe. Componenţa parlamentul ungar