Parlamentul Ungariei a adoptat legea privind posibilitatea ca maghiarii de peste hotare, chiar dacă nu dispun de un domiciliu permanent înregistrat în Ungaria, să obţină într-un regim preferenţial cetăţenia ungară. În virtutea legii pot obţine cetăţenia ungară şi acele persoane care nu trăiesc pe teritoriul ţării, dar ai căror ascendenţi au trăit pe teritoriul Ungariei istorice şi pot dovedi cunoştinţe de limbă maghiară. Parlamentul Ungariei a adoptat cu 344 de voturi pentru, trei voturi contra şi cinci abţineri legea privind posibilitatea ca maghiarii de peste hotare, chiar dacă nu dispun de un domiciliu permanent înregistrat în Ungaria, să obţină într-un regim preferenţial cetăţenia ungară. În virtutea legii pot obţine cetăţenia ungară şi acele persoane care nu trăiesc pe teritoriul ţării, dar ai căror ascendenţi au trăit pe teritoriul Ungariei istorice şi pot dovedi cunoştinţe de limbă maghiară. Legea va intra în vigoare la 20 august, zi aniversară a regelui Ştefan ce Sfânt (969-1038), fondatorul statului ungar, dar nu se va aplica efectiv decât cu începere de la 1 ianuarie 2011. În ţările vecine, unde trăiesc aproximativ 2,5 milioane de etnici maghiari, decizia legislativului de la Budapesta a provocat reacţii împărţite. Slovenia a declarat actul drept o afacere internă a Ungariei. Nu s-au înregistrat reacţii negative nici în România, Serbia, Croaţia, Austria, şi nici din Ucraina, ţară a cărei legislaţie exclude dubla cetăţenie. În schimb, reacţiile Slovaciei au fost extrem de dure. Premierul Robert Fico – aflat în plină campanie electorală – a calificat legea – aflată în fază de pregătire – drept un factor de risc pentru securitatea naţională a Slovaciei şi a ameninţat cu sancţiuni severe. Într-adevăr, la numai câteva ore după votul de la Budapesta, el a convocat de urgenţă reuniunea guvernului slovac, la care s-a adoptat şi a înaintat forului legislativ un