Astăzi se împlineşte o lună de când „Craiova curată“, cu mătura şi sacul în spate, a luat la pas toate cartierele urbei. La sfârşit de campanie, bilanţul nu miră pe nimeni: 200 de tone de deşeuri ridicate în doar patru săptămâni de curăţenie.

E aproapre de prânz - unul cam buimac sub soarele devenit peste noapte dogoritor. Lângă lacul de la Hanul Doctorului, pensionari, chiulangii sau îndrăgostiţi s-au refugiat la umbra sălciilor pletoase. Un orăcăit de broască, o adiere de vânt, o gură de aer fără gaz de eşapament şi, mai ales, curăţenia - lucru rar prin pădurile şi orice alt spaţiu verde din împrejurimi - pot face ziua suportabilă.

Dar aici, la Han, curăţenia e proaspătă şi măcar până la începutul acestui weekend promite să rămână la fel. Au grijă angajaţii Serviciului de Salubritate din cadrul Primăriei Craiova, care, dis-de-dimineaţă, au venit înarmaţi cu saci şi mături, pentru a desţeleni lacul de gunoaie. Le-au sărit în ajutor femeile private de libertate aflate în custodia Penitenciarului de Maximă Siguranţă Craiova. 15 la număr, mândre foc în echipamentele alb-verzui de ecologiste, acestea au măsurat fiecare palmă de iarbă şi pământ bătătorit, strângând orice pet, hârtie şi chiştoc lăsate în urmă de amatorii de grătare, certaţi bine cu respectul pentru mediul care îi înconjoară.

Acum, la orele prânzului, deţinutele şi-au terminat treaba. Încântate că au avut prilejul să iasă încă o dată din penitenciar -

a patra oară, de când a început campania - îşi permit moftul de a sta o clipă pe malul lacului, după ce-şi descarcă sacii de gunoaie.

„Păi, la ce mişto e afară, era şi păcat să stăm închise“, râde o femeiuşcă oacheşă, cu părul lung, împletit, privind cu nesaţ luciul apei. „Nişte mişcare nu strică, iar primăria are nevoie de voluntari să cureţe oraşul ăsta. Nu luăm zile de libertate, că suntem voluntare, da' noi ne bucurăm: vo