"Proiectele de investiţii vor mări preţul cărbunelui, dar nu ne putem delimita de acest sector, chiar dacă este poluant. Dar sectorul trebuie restructurat, atât ca eficienţă a centralelor, cât şi ca număr de personal", a afirmat Şerban, la conferinţa Mediafax Talks about energy.

Pe de altă parte, Ministerul Economiei vrea să caute soluţii pentru a nu renunţa la subvenţionarea producţiei de huilă, chiar dacă Fondul Monetar Internaţional nu este de acord.

"Va trebui să găsim soluţii de subvenţionare în continuare, chiar dacă FMI a spus că de la anul nu se mai poate", a declarat secretarul de stat, citat de Hotnews.

El a adăugat că România trebuie să dezvolte sectorul nuclear în strânsă legătură cu cel de minerale.

"Uraniul trebuie să fie dezvoltat, trebuie să explorăm şi ultimele zăcăminte pe care le mai avem, să ne dezvoltăm relaţiile, precum cele cu Kazahstanul. Apoi ne vom gândi la o tehnologie de ultimă oră, dacă vom mai construi o centrală nucleară, aşa cum noi politic ne-am angajat. În 2-3 ani ne vom adapta strategia la cea europeană", a continuat Şerban.

România intenţionează să colaboreze cu Kazahstanul în privinţa exploatării uraniului pentru producţia de energie în centrale nucleare.

Singura unitate nucleară din România, de la Cernavodă, funcţionează cu două grupuri nucleare cu o putere de circa 700 MW fiecare, care asigură circa 18% din consumul naţional. Alte două reactoare, cu puteri similare, vor fi construite până în 2015- 2016, în urma unei investiţii estimate la patru miliarde de euro.

O doua centrală nucleară ar urma să fie construită până în 2030, termen extins cu zece ani faţă de estimările anterioare ale autorităţilor, şi va avea 1.000 MW.

"Proiectele de investiţii vor mări preţul cărbunelui, dar nu ne putem delimita de acest sector, chiar dacă este poluant. Dar