Votul din Parlamentul ungar a stârnit reacţii diametral opuse în mediile politice de la Bucureşti şi Bratislava.

Parlamentul Ungariei a votat ieri, cu o majoritate covârşitoare (344 „pentru", 3 „împotrivă" şi 5 abţineri), controversatul amendament prin care etnicii maghiari din afara graniţelor Ungariei vor putea obţine cetăţenia maghiară. Astfel, cele 3,5 milioane de maghiari din România, Slovacia, Serbia, Croaţia, Austria şi Ucraina vor putea dobândi cetăţenia ungară dacă pot dovedi că au origini maghiare sau că au un strămoş cetăţean ungar şi dacă demonstrează, totodată, că stăpânesc limba. Dosarele aprobate de autorităţile de la Budapesta vor aduce solicitanţilor cetăţenia maghiară, chiar dacă nu au rezidenţă în Ungaria. Noii cetăţeni nu vor avea însă drept de vot şi nici acces la sistemul de asistenţă socială dacă nu decid să se mute în Ungaria.

Conform agendei politice anunţate de Fidesz, noua formă a legii cetăţeniei va intra în vigoare, în mod simbolic, pe 20 august, Ziua Sfântului Ştefan, primul rege şi fondatorul Regatului Ungariei. Aplicarea efec-tivă va începe însă de la 1 ianuarie 2011. Votul din Parlamentul de la Budapesta, aşteptat încă din ziua victoriei Fidesz în alegeri, a generat reacţia imediată a Slovaciei, unde cei circa 500.000 de etnici maghiari reprezintă 10% din totalul populaţiei. Ieri, imediat după vot, Executivul de la Bratislava a catalogat legea ungară drept „un atentat la suveranitatea Slovaciei" şi a trimis parlamentului, pentru aprobare în regim de urgenţă, proiectul de lege care prevede retragerea automată a cetăţeniei slovace pentru etnicii maghiari care o obţin pe cea ungară. „Revizionismul şi naţionalismul ungar au devenit politicile oficiale la Budapesta", a declarat premierul Robert Fico.

România este prudentă

La Bucureşti, reacţiile politicienilor români au fost însă mult mai calme decât cele de