Mihai Răduţ a ajuns să fie convocat la echipa naţională condusă de Răzvan Lucescu, iar Vlad Chiricheş la cea de tineret a lui Emil Săndoi. Cu doi ani în urmă, ei aleseseră Portugalia pentru că în România nimeni nu îi băga în seamă.
Mihai Răduţ şi Vlad Chiricheş aveau doar 17-18 ani când au plecat în Portugalia, primul la echipa de juniori a lui Sporting Lisabona, al doilea la Benfica Lisabona. Juniori la şcoala de fotbal „Ardealul" din Cluj, care în ultimii ani a produs fotbalişti pe bandă rulantă, din păcate, numai pentru „export", cei doi ar fi acceptat, probabil, o ofertă de la CFR Cluj, FC Vaslui, FC Timişoara, Steaua sau Dinamo, însă ea nu a venit pentru că „granzii" noştri nu au ochi pentru puşti, ci pentru stranieri expiraţi sau „repatriaţi" reveniţi acasă cu coada între picioare după câte vreun eşec în străinătate.
Cum să dai de zece ori mai mult
Coincidenţă sau nu, Răduţ şi Chiricheş au fost transferaţi în România în această iarnă de Internaţional Curtea de Argeş, o echipă aflată într-o zonă, Argeş, din care provine antrenorul celor doi, Mihai Georgescu (cel care i-a descoperit, printre alţii, şi pe Mutu, Jean Barbu, Gâlcă, Raţ sau Neaga), un tehnician pentru care „Ardealul" a fost a doua casă. S-au impus imediat în echipa lui „Mourinho" Stoica, cel care pregătea pe atunci echipa argeşeană. Şi au atras atenţia asupra lor. Au jucat, au marcat, au dovedit că sunt fotbalişti în adevăratul sens al cuvântului, iar „granzii" au început să se agite. „Cine or fi ăştia doi?"
Ăştia doi sunt fotbalişti pe care i-aţi avut sub nas, care v-ar fi costat acum un an sau doi vreo 30-40.000 de euro, iar acum de zece ori mai mult! „CFR Cluj nu s-a interesat niciodată de noi, iar U Cluj l-a vrut pe Răduţ, dar ne-a oferit o sumă care nu acoperea nici măcar cheltuielile noastre cu creşterea copilului", spunea, la vremea respectivă, antrenorul Mihai Georgescu.
