Informaţiile despre fenomenul consumului de droguri sînt limitate, incomplete şi uneori chiar contradictorii. Singura certitudine este că România nu mai este doar o ţară de tranzit (spre Europa occidentală) a drogurilor, ci şi o destinaţie a traficului de stupefiante. De cîţiva ani au apărut şi magazine care vînd, sub diverse forme (sare de baie, beţişoare parfumate, tutun aromatizat etc.) diverse substanţe cu efecte similare drogurilor interzise prin lege. Aşa-numitele „magazine de vise“ funcţionează (de fapt, au funcţionat, pentru că, cel puţin pentru moment, situaţia lor a fost reglementată de lege) la limita regulamentelor, profitînd de lacunele legislaţiei. Lista cu substanţe interzise s-a extins, prin lege, şi asupra produselor comercializate aici. Însă, între timp, apar noi substanţe. Cum ar trebui să se adapteze sistemul legislativ la aceste noi realităţi sociale? Am lansat cîteva întrebări unor oameni implicaţi în decizia politică.

1) Care e situaţia generală a consumului de droguri în România?

2) Care sînt riscurile sociale ale consumului de droguri aşa-zis „uşoare“?

3) În ce măsură legislaţia actuală acoperă realităţile sociale?

4) Credeţi că o relaxare a legislaţiei (eliminarea pedepselor sau pedepse mai mici) pentru consum e de bun augur?

5) Care ar fi în opinia dvs. măsurile care ar trebui luate pentru a reduce consumul de droguri (eventual pe categorii de risc)?

Doru BUZDUCEA

Asistenţă socială, nu detenţie

1) Nu se cunoaşte cu exactitate numărul consumatorilor de droguri ilegale din România. Consumul de droguri este diferit în Bucureşti faţă de restul zonelor ţării. Cu siguranţă că în restul zonelor ţării, consumul de droguri este mult mai redus şi preponderent îndreptat către droguri recreaţionale (marijuana şi haşiş). De asemenea, tot mai des se face abuz de medicamente combinate