Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, prin care Ungaria a cedat două treimi din teritoriul său şi şi-a pierdut jumătate din populaţie, a fost preţul pe care această ţară l-a plătit pentru că a fost de partea "greşită" în timpul Primului Război Mondial, scrie într-o analiză cotidianul maghiar The Budapest Times, potrivit Agerpres.

Teritoriul cedat a revenit unor state ca Cehoslovacia, România, Austria, ceea ce urma să devină Cehoslovacia şi viitorului stat iugoslav.

Faptul că Ungaria a pierdut un teritoriu imens şi jumătate din cetăţeni este un fapt şocant, ale cărui efecte au încă reverberaţii azi. Şi cu toate acestea, majoritatea cetăţenilor cedaţi nu erau maghiari, iar acest fapt ridică unele întrebări de obicei ignorate de cei care subliniază "faptele brute" ale tragediei la Trianon.

Din cele aproximativ 10,4 milioane de persoane din teritoriile pierdute de Ungaria în urma Tratatului de la Trianon, aproximativ 70% erau membrii altor comunităţi etnice - români, slovaci, ruteni, sârbi, sloveni şi alţii.

Deşi existau zone cu o mare concentraţie de maghiari, aceştia nu constituiau majoritatea în vreunul dintre teritoriile pierdute în favoarea statelor vecine. Acest lucru este adevărat chiar şi pentru Transilvania, scrie Budapest Times, o zonă despre care mulţi cred că a fost populată de o majoritate covârşitoare de maghiari. Şi cu toate acestea, la ultimul recensământ "dinainte de Trianon", proporţia de maghiari din Transilvania era cu puţin peste 34%. Or, această cotă scade chiar sub 32% dacă luăm în considerare întreaga arie cedată României, mai mare decât suprafaţa Transilvaniei.

Este adevărat, printre cele peste 10 milioane de persoane care s-au trezit cetăţeni ai altor state se aflau peste 3 milioane de maghiari, acum cetăţeni minoritari într-un stat "străin", smulşi de lângă patria mamă. Este de î