In ciuda restrictiilor impuse prin acordurile cu FMI, angajatii din Finante isi dubleaza veniturile cu stimulente de peste 200 milioane de euro intr-un an, neincluse insa in buget, acordate arbitrar si fara plata contributiilor.
Teoretic, aceasta forma de recompensare ar fi justificata de indatoririle de serviciu ale personalului din Finante care trebuie sa colecteze, sa controleze si sa sanctioneze contribuabilii incorecti. Practic insa, aceste stimulente contravin total principiilor transparentei bugetare si a contributivitatii obligatorii, fiind in plus si arbitrare, scrie Capital.
Sumele nu figureaza la capitolul de cheltuieli cu personalul si, implicit, devin o modalitate de plata netransparenta, acordata pe criterii clientelare. Banii sunt distribuiti lunar de fiecare sef din institutie pe linie ierarhica celor din subordine, si in multe cazuri, deciziile sunt luate in functie de relatiile personale si de grup.
Suma maxima pe care o poate primi un functionar intr-o luna este echivalenta cu trei salarii.
Statistica arata ca, in medie, un angajat a primit in 2009 cel putin inca un salariu pe luna. In vreme ce castigul mediu brut a fost de 2.037 lei lunar, castigul mediu incluzand stimulentele a fost 4.343 lei.
In plus, angajatii nu platesc de exemplu contributii de somaj pentru aceste venituri, iar pana in 2008, nu au platit niciun fel de contributii.
890 milioane de lei, insemnand peste 200 milioane de euro, a fost fondul de stimulente al Ministerului de Finante in 2009, pentru cei 32.194 de angajati
In ciuda restrictiilor impuse prin acordurile cu FMI, angajatii din Finante isi dubleaza veniturile cu stimulente de peste 200 milioane de euro intr-un an, neincluse insa in buget, acordate arbitrar si fara plata contributiilor.
Teoretic, aceasta forma de recompe