Maestrul a descoperit acest instrument într-o cameră de muzică de la Liceul „Matei Basarab“ din Bucureşti, iar acum este unul dintre cei mai mari clarinetişti din lume.

Aurelian Octav Popa s-a dedicat muzicii de cum a descoperit clarinetul. Şi, pentru că este dăruit cu o fire comunicativă şi cu mult umor, uneori recitalurile sale se transformă în spectacole fermecătoare, la care se poate râde cu lacrimi.

„Dacă sunt vesel, asta nu e glumă. Este un fel de a mă bucura de viaţă“, remarcă serios artistul.

Discuri de nota 10 la Paris

Maestrul slujeşte muzica de peste 50 de ani. El spune că şi-a găsit drumul în viaţă datorită părinţilor săi, care, atunci când au văzut ce mult îi place să cânte la clarinet, i-au spus „Mergi înainte către artă!“. Şi nu nu a uitat niciodată ceea ce mama sa i-a mărturisit, după ce l-a auzit cântând la Ateneu: „Dragă Octav, după ce te-am ascultat mi s-a părut că înainte trăiam în întuneric“.

Arta i-a fost răsplătită cu premii încă din timpul studenţiei, când, în 1959, pe când era în anul II, a cîştigat Premiul I la Festivalul Primăvara de la Praga. Este primul instrumentist român care a obţinut un premiu I în străinătate.

Maeştri precum compozitorul francez Olivier Messiaen, marele dirijor Sergiu Celibidache şi compozitorul american Aaron Copland i-au apreciat calităţile, iar ultimii doi, sub a căror baghetă a cântat, i-au devenit prieteni.

„Întotdeauna respect partitura pentru că ea este cea care îţi dă adevărata îndrumare în artă“, dezvăluie artistul cu modestie. „Problema artiştilor este că a respecta partitura este aprope imposibil“, explică maestrul.

Îndrăgostiţi de „sunetul de aur“ al clarinetului său, francezii i-au editat la Paris două CD-uri, unul imediat după 1989 şi încă unul în anul 2006, cotate cu nota maximă de cele mai prestigioase publicaţii muzicale din Franţa.

Clar