Apelul la articolul din Constituţie privind calamităţile şi pericolele la adresa securităţii naţionale, ordinii publice ar putea amâna reducerile de salarii şi pensii.

Temându-se de un şir uriaş de procese după tăierile de salarii şi pensii, premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul se va folosi de articolul 53 din Constituţie pentru aplicarea lor. Acest articol arată că într-o democraţie există cazuri excepţionale - apărarea ţării, a ordinii şi a sănătăţii publice, dezastre şi calamităţi naturale - când se impune restrângerea unor drepturi. Restrângerea trebuie să fie însă proporţională cu situaţia care a provocat-o.

Potrivit expunerii de motive din legea de tăiere a salariilor, „dreptul la muncă (inclusiv plata salariului) este un drept expres menţionat în Constituţie, dar în acelaşi timp un drept relativ" care poate fi supus unor restrângeri. La fel ca şi în cazul tăierii pensiilor, Guvernul spune că evită prin măsurile convenite cu FMI riscul iminent al instabilităţii economice a ţării. Şi cum „ stabilitatea economică este subsumată conceptului de siguranţă naţională" poate fi invocat articolul constituţional pe care se sprijină toate scenariile excepţionale posibile, de la război la cutremure şi inundaţii catastrofale.

Directorul Institutului de Politici Publice, Adrian Moraru explică însă că soluţia aleasă de Guvern este una forţată şi generatoare de încurcături. Cu gândul la „inepţia inventată de magistraţi în privinţa sporurilor cum că un drept câştigat nu poate fi anulat, Guvernul răspunde cu o aberaţie la o aberaţie", spune directorul IPP. Adrian Moraru separă dreptul la pensie consacrat de legea fundamentală de dreptul la un anumit cuantum al pensiei şi spune că nu este firesc ca Guvernul să nu poată reduce pensiile şi salariile, aşa cum pretind hotărârile judecătoreşti de până acum care au dat câştig de cauză angajaţilor nemulţumiţi. El ave