Florin Georgescu (BNR) a afirmat că fluxurile de capital din exterior nu au antrenat o dezvoltare sănătoasă a României

66% dintre investiţiile străine au mers către comerţ, intermediere financiară şi imobiliare, 30% către industrie şi numai 3% spre IT&C

Politicile fiscale prociclice ale guvernării liberale au pus gaz peste focul creşterii nesustenabile

După ce în anii '90 România a resimţit din plin faptul că investitorii străini ne-au ocolit, nici sosirea acestora în precedentul ciclu de creştere nu a avut efectele dorite. În prezentarea sa făcută la conferinţa "Intermedierea financiară - încotro?" organizată de BNR, prim-viceguvernatorul băncii centrale, Florin Georgescu, a declarat că investiţiile străine din perioada 2000-2008 au stimulat crearea de locuri de muncă şi au generat venituri, dar structura acestora nu a fost "cea potrivită pentru noi". Capitalul care a venit în România a avut ţintă pe termen scurt, în timp ce în interesul ţării ar fi fost construirea şi locarea de noi unităţi care să producă valoare adăugată mare pe un orizont de timp mai larg. Banii care au ajuns în ţară "au contribuit negativ la crearea modelului nesustenabil de creştere bazat pe comerţ, intermediere financiară, construcţii şi tranzacţii imobiliare".

Acest "boom" economic a fost finanţat dintr-o datorie externă într-o "expansiune îngrijorătoare", generând dezechilibre multiple de la inflamarea pieţei muncii, escaladarea unei bule imobiliare şi o majorare accelerată a creditului intern contractat în valută. Acest ciclu economic nesănătos a fost amplificat de un "stimul fiscal neavenit" din partea guvernării din acea perioadă, a mai comentat Florin Georgescu.

În consecinţă, deficitele bugetare s-au majorat an de an, sporind vulnerabilităţile ţării în faţa crizei. Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a reafirmat, cu prilejul acestui eveni