Ce se va întâmpla după implementarea măsurilor de austeritate? În funcţie de răspunsul la această întrebare, de abilitatea actualului guvern de a găsi soluţii viabile depinde supravieţuirea economică a României după criză.

Bugetul statului se alimentează din trei surse principale: impozitul pe salarii, TVA-ul şi accizele pe carburanţi, ţigări, alcool etc. După ce salariile bugetarilor vor fi tăiate, banii pe care statul îi va colecta pe post de impozit pe salariu se vor reduce direct proporţional.

Prin efectul bulgărelui de zăpadă, măsura va angrena scăderea puterii de cumpărare, deci a consumului de bunuri şi servicii. Implicit, volumul de accize şi de TVA încasat de stat va scădea. Consumul va fi descurajat şi de faptul că mulţi comercianţi vor majora preţurile pentru a acoperi găurile provocate de scăderea vânzărilor.

Din păcate, politicile de austeritate rezolvă doar probleme punctuale: limitează deficitul bugetar şi evită contractarea unui nou împrumut extern. Astfel de politici pot avea însă, pe termen mediu, un impact negativ asupra resurselor financiare ale statului.

De aceea, guvernul trebuie să adopte o serie de măsuri care să stimuleze economia reală. Sunt măsuri absolut necesare, dar fără efecte imediate.

Pentru ca România să supravieţuiască recesiunii este nevoie de un stat puternic. Un stat care să-şi poată colecta taxele şi impozitele, un stat care să-şi cheltuiască banii eficient şi chibzuit.

„Întăriţi-vă statul!” Aşa i-a răspuns Sorin Ovidiu Vîntu lui Cătălin Tolontan când ziaristul constata retoric că avem un stat slab şi moguli puternici. „Întăriţi statul!” pare că le-a spus miniştrilor şi Traian Băsescu, în ultima sa apariţie publică.

Preşedintele s-a adresat „miniştrilor influenţi” care ar putea bloca politicile de austeritate. Deşi nu a dat nume, vizată a fost tr