Despre Constantin Chiriac, toată lumea vorbeşte de bine. Asta doar când nu vorbeşte de foarte bine. E un model de manager de succes care ar trebui studiat in instituţiile de specialitate şi, la o rigoare, exportat, ca brand românesc. Astăzi, când incepe Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (cel mai important din ţară şi al treilea din lume ca anvergură), s-ar cuveni ca dl Chiriac să aştepte, mulţumit, recolta unui intreg an de zbateri şi dezbateri, de contacte şi de contracte, de dialoguri, de negocieri şi de proiecte. Pentru el, truda pare insă că de-abia incepe. E o gazdă care nu-şi delegă indatoririle, care supraveghează in amănunţime toate detaliile sărbătorii pe care a pus-o la cale şi care, desigur, după 6 iunie, data inchiderii FITS, o va lua de la capăt. Cu treburile curente ale Teatrului Radu Stanca, dar şi cu organizarea celei de-a XVIII-a ediţii a festivalului, cea din 2011. Când intri intr-o intreprindere de anvergura celei pe care o guvernează de 17 ani, neintrerupt, jocul de-a vacanţa nu rămâne decât titlul unei piese de teatru. Adică tot o formă de muncă.
- Dle Chiriac, v-am ascultat vorbind la conferinţa de presă pe care aţi organizat-o la Bucureşti, v-am urmărit in cursul ultimilor ani şi am văzut cum faceţi, magistral, să comunice cifrele, schemele manageriale, cu cuvintele, cu consideraţiile despre actul artistic. Am sentimentul că persoana care izbuteşte să facă aceste domenii, incongruente, să comunice, poate totul. Poate media orice formă de conflict. Cum de n-aţi reuşit să comunicaţi cu cei de la TIFF şi să-i convingeţi să schimbe perioada festivalului clujean, care se suprapune cu cea a FITS? In termeni generali, orice rivalitate poate fi fertilă, dar...
- Nu e o rivalitate....
- Da, dar Clujul vă "fură" din potenţialii spectatori...
-E-adevărat. Nu e vorba insă numai despre spectatori, e vorba d