Chivu anunţă silenzio stampa pentru un an de zile şi spune că e gata să renunţe la statutul de căpitan dacă cele două posturi sînt incompatibile.
Au trecut 6 zile de cînd ridica deasupra capului cel mai rîvnit trofeu pe care îl poate cuceri o echipă de club. Cristi Chivu a venit însă la conferinţa de presă dinaintea meciului cu Ucraina afişînd mina unui om dezgustat, nu aerul fotbalistului fericit pentru cea mai recentă performanţă realizată.
A fost tot timpul încruntat, zîmbind doar în momentul în care translatorul ucrainean oferea răspunsuri foarte lungi jurnaliştilor locali. A vorbit scurt şi s-a enervat cînd discuţia a mers către campionatul intern. Apoi, la final, a spus sec: "Am acceptat să vorbesc după un an, aşa se va întîmpla şi în viitor!".
Apoi, la finalul conferinţei, şi-a continuat duelul verbal. "Am discutat acum pentru că am fost rugat, nu o să o mai fac iar!". "De ce? Doar tu eşti căpitanul naţionalei, reprezinţi echipa României". "Dacă vreţi, renunţ la banderolă!". Şi a plecat la fel de încruntat spre cameră. Totul s-a petrecut cînd ieşea din sala de conferinţe.
- Cristi, deşi ai reuşit un sezon fantastic cu Inter, nu arăţi deloc ca un om fericit!
- Rămîn un om normal. Şi ca sportiv, şi ca persoană. Nu s-a schimbat nimic, chiar dacă am reuşit să cuceresc aceste trofee. Am făcut-o şi înainte, deci nu văd de ce m-aş schimba. Nu sînt nici mai bun, dar nici mai rău ca înainte, doar mai împlinit profesional.
- Toată lumea te vede ca un salvator al "naţionalei", jucătorul de care se leagă speranţele unei noi calificări la turnee finale!
- Aş vrea ca toţi jucătorii de la lot să simtă o asemenea "povară". Mi-aş dori ca şi mai mulţi jucători români să cîştige Liga Campionilor. Trebuie să înţelegem că reprezentăm ţara, numai aşa vom obţine performanţe şi la echipa naţiona
