Obiectivul stabilit la nivelul UE privind alocarea până în 2020 a unui procent de 3% din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare este unul extrem de ambiţios, este de părere Rolanda Predescu, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), susţinând că ţara noastră este capabilă să îşi fixeze, la nivel naţional, o ţintă de aproximativ 2% - investiţii publice şi private. Potrivit domniei sale, cu acest procent înseamnă că România va atinge nivelul mediu la care s-a situat UE în această privinţă, în 2008, în condiţiile în care cercetarea românească beneficiază, la ora actuală, de o alocare de 0,3% din PIB. În prezent, ponderea reprezentată de cercetători la nivelul populaţiei angajate din România este de aproximativ o treime din media UE27 (0,352%, faţă de 0,92% în UE27), la fel ca şi ponderea ocupată în ansamblul populaţiei angajate din România de persoanele implicate în activităţi de cercetare (0,479% faţă de 1,55% în UE27).

Prezentă la masa rotundă cu tema "Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare", Rolanda Predescu a insistat totodată asupra faptului că efortul cel mai mare pentru atingerea ţintei naţionale revine sectorului privat, care va trebui să aloce, în 2020, 1% pentru cercetare (o creştere de 6-7 ori faţă de procentul actual).

E.O. Obiectivul stabilit la nivelul UE privind alocarea până în 2020 a unui procent de 3% din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare este unul extrem de ambiţios, este de părere Rolanda Predescu, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), susţinând că ţara noastră este capabilă să îşi fixeze, la nivel naţional, o ţintă de aproximativ 2% - investiţii publice şi private. Potrivit domniei sale, cu acest procent înseamnă că România va atinge nivelul mediu la care s-a situat UE în această pri