Dacă s-ar face un sondaj privind cele mai importante invenţii din ultimii 70 de ani, cu siguranţă tranzistorul ar fi pe primele locuri. Mulţi dintre noi am învăţat la facultate despre tuburi electronice, dar şi despre tranzistoare. Astăzi, tuburile electronice nici măcar nu mai sunt amintite în cărţile de şcoală. Poate doar în treacăt, pentru a scoate în evidenţă superioritatea tranzistorului. Multă vreme, aparatele de radio portabile, numite „tranzistoare“, aveau dimensiunea unei cărămizi sau a unei jumătăţi de cărămidă. Conţineau 10-15 tranzistoare ca elemente fizice distincte. Azi, aparatele de comunicaţie, radiourile, telefoanele mobile conţin sute de tranzistoare, dar care nu se mai văd. Ele sunt integrate într-un singur element numit adesea chip. Dar oare cine a deschis poarta drumului către Era Electronicii miniaturizate? Poarta a fost deschisă de o echipă din care a făcut parte şi John Bardeen.

Atracţia către fizică şi matematică

John Bardeen s-a născut pe 23 mai 1908, în oraşul Madison, statul Wisconsis din Statele Unite ale Americii. Tatăl său, Charles Bardeen, a fost profesor de anatomie la Universitatea din Wisconsis. A urmat şcoala primară şi şcoala medie centrală din Madison până în 1923, după care s-a înscris la Universitatea din Wisconsis. A absolvit Facultatea de Electrotehnică în anul 1928, dar, pe lângă disciplinele specifice, a studiat matematica şi fizica. A făcut apoi, în 1930, o specializare postuniversitară în domeniul geofizicii aplicate şi în domeniul radiaţiei antenelor, specializare care i-a permis să lucreze la compania „Gulf Research“, specializată în cercetări geofizice. În această perioadă a inventat o metodă de identificare a zăcămintelor de petrol pe baza tensiunilor gravitaţionale şi magnetice terestre.

Deşi avea diplomă de inginer şi o specializare postuniversitară, se simţea atras de fizică şi matematică