Spune despre el că este un rapsod cu carte care ştie ce cântă şi cântă ce ştie. Coordonează trei tarafuri din Olt, Dolj şi din Valea Timocului bulgăresc.
A moştenit talentul de la tatăl şi bunicul său, rapsozi cunoscuţi în zona Olteniei, iar primele reprezentaţii le-a dat pe un trunchi de copac pe care bunicul îl folosea ca nicovală. „La 3 ani am început să cânt pe prima mea scenă, un trunchi de copac, pus în curte de bunicul pe post de nicovală. Cântam păsărilor, cerului, copacilor, oricui mă asculta”, a spus Ion Creţeanu.
A început încă de tânăr să culeagă cântece de la rapsozii bătrâni din sudul judeţului şi a început să înţeleagă mesajul ascuns în strofele şi muzica lor unică. „Mă contopesc cu muzica şi iubesc lăutarii vechi. Cu timpul am găsit calea către sufletul lor. Trebuie să simţi, să vibrezi odată cu ei. Am şi dormit la ei şi am ascultat sub clar de lună poveştile lor vechi. La drumuri lungi cu rapsozii mă destind. Aceşti oameni au har”, a spus rapsodul.
„Eminescu, Brâncuşi, Enescu, au fost exemple pentru mine”
Întreaga existenţă i-a fost influenţată de Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi şi George Enescu. „Atunci când am început să străbat localităţile judeţului cu cobza mea şi să culeg cântece vechi, m-am gândit la Eminescu. El cânta în cafenelele din Paris şi Viena cântecele lăutarilor vremii. Cânta mult din Barbu Lăutaru. Eminescu, Brâncuşi, Enescu, au fost exemple pentru mine”, a spus Ion Creţeanu.
A scos două CD-uri, dar mai are sute de cântece culese. „Am chemat tinerii să se apropie de mine, am 11 ore de folclor cules şi aştept să le ofer celor care vor să cânte”, a spus rapsodul. Este convins cu muzica pe care o cântă el nu o dispară şi că o să apară tineri care o să aibă har de rapsod. „Rapsozii există încă din antichitate, iar muzica lăutarilor vechi nu va pieri. Am convingerea că foarte repede va apărea un tân
