Calendarul fixat pentru adoptarea Legii Lustraţiei, cu data limită de 20 mai, convenită de conducerea Camerei Deputaţilor împreună cu Asociaţia “21 Decembrie” şi Societatea “Timişoara”, pare să aibă şansele de a fi respectat, un nou pas în acest sens fiind făcut marţi seara, odată cu girul dat legii de deputaţii din Comisia Juridică şi Comisia pentru Drepturile Omului.
Un semnal încurajator
Marţi seara, între orele 18 - 22, proiectul Legii Lustraţiei a fost dezbătut la Parlament de către deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi din Comisia pentru Drepturile Omului. Parlamentarii au dat raport favorabil proiectului de lege, decizia fiind luată cu 22 de voturi pentru, un vot împotrivă, al deputatului P.S.D. Florin Iordache, şi şase abţineri, care aparţin tot deputaţilor social-democraţi.
Societatea civilă, care a făcut demersuri pentru impunerea unei date-limită de adoptare a legii, a fost prezentă la dezbateri, fiind reprezentată de Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie 1989”, laureat al premiului “Speranţa” al Societăţii Timişoara, şi de Sorin Ilieşiu, autorul Apelului pentru condamnarea comunismului, membru al Societăţii “Timişoara”. Aproape toate amendamentele propuse în cursul acestei luni de Asociaţia “21 Decembrie” şi Societatea “Timişoara” au fost votate. Un amendament votat de care s-a vorbit relativ puţin, deşi e extrem de interesant, este cel propus de Teodor Mărieş, conform căruia sunt lustrabile persoanele care activează în institutele finanţate de stat pentru studierea istoriei, cercetarea totalitarismului şi a crimelor comunismului, precum şi a Revoluţiei din decembrie 1989.
“În Europa, ideea lustraţiei anticomuniste s-a născut în România, în martie 1990, prin Proclamaţia de la Timişoara. Toate ţările europene foste comuniste, membre ale U.E., au adoptat ideea românească a lustra
