Nimic din ce ar mai face sau ar mai spune Boc şi Cabinetul lui nu mai poate avea aprobarea publică. Boc, de un an şi jumă- tate, calcă pe Con- stituţie când şi cum vrea, plusând acum până la a abuza de art. 53 al Legii fundamentale (catastrofe, calamităţi, război, sinistre) spre a-şi justifica insuportabilele privaţiuni şi răpiri de drepturi cu care zdrobeşte întreaga populaţie, sfidând până şi dreptul comunitar şi hotărâri ale CEDO. Cine să-l mai accepte, când cere cetăţenilor sacrificii nicăieri întâlnite, iar în sistemul guvernamental patronat de el cheltuielile pe bunuri şi servicii, pe mofturi, nu numai că nu s-au redus, dar au şi crescut cu 6,7% pe primele patru luni? Când îşi menţine cu înverşunare cohorta de miniştri şi secretari de stat, când aruncă în curba de sacrificiu salariaţii mărunţi, profesorii şi pensionarii, dar nu se atinge de lefurile nesimţite de pe palierele superioare ale companiilor de stat şi ale regiilor, acolo unde el şi gaşca lui şi-au oploşit clientele politice şi unde e prăduit banul public?
Pe cine mai păcăleşte Boc? Cine-şi imaginează că ţara mai are vreo şansă cu Udrea, care, spre a-şi cârpi imaginea, se duce ipocrită la TV într-un soi de sarafan modest, fără bijuterii şi cu părul adunat şcolăreşte, după ce tocmai a făcut parada modei pe la Intercontinental? Cine- l mai suportă pe Berceanu, care nu are cum deconta două bugete? Pe Videanu, interesat doar de afa- ceri pe seama statului? Pe Funeriu, pen- tru care profesorii sunt “şmecheri, leneşi şi guralivi”? Pe Sandu, doritor să azvârle 500 de milioane de euro pe un portal? Întreagă această echipă incapabilă sau direct pă- gubitoare trebuie să plece. Menţi- nerea ei înseam-nă adâncirea prăpastiei.