…cel puţin în viziunea suedezului Jorgen Berkmark, regizorul filmului A Rational Solution / O soluţie raţională, unul dintre cele 12 filme intrate în competiţia TIFF 2010 şi pe care l-am văzut astăzi. Se iau două cupluri trecute de 50 de ani: Ergland şi May, Sven-Erik şi Katrin. Bărbaţii – colegi de serviciu şi prieteni vechi şi buni. Femeile – colege de serviciu şi atât.
Primul cuplu asigură consiliere maritală pentru tinerii (şi mai puţin tineri) căsătoriţi din orăşelul muncitoresc în care locuiesc. Cel de-al doilea cuplu e căsătorit de puţin timp, aşa că participă la consilierea în cauză.
În scurt timp, bărbatul din primul cuplu, Ergland, şi femeia din cel de-al doilea, Katrin, se îndrăgostesc unul de altul. Şi cum lucrurile se întâmplă în Suedia, unde lumea evită în general conflictele sângeroase şi preferă să-şi rezolve problemele discutând raţional, cei patru se aşează la masa din bucătărie şi caută soluţia salvatoare, care să provoace cât mai puţină suferinţă şi distrugeri emoţionale.
Astfel ajung să locuiască toţi împreună, în casa lui Ergland şi May, dar nu înainte de a stabili nişte minime reguli de convieţuire, 10 la număr, printre care “relaţiile sexuale se întâmplă doar în spatele uşilor închise”. Doar că regulile şi discuţiile raţionale nu îţi asigură fericirea, aşa că, odată cu statul împreună, dragostea devine durere şi chin.
Chit că filmul nu e inspirat din propria-i viaţă, regizorul Jorgen Bermark reuşeşte, cu mare măestrie şi delicateţe, să te facă să crezi că ştie din experienţă cât de dificil şi aproape imposibil este să-ţi salvezi căsnicia atunci când ajungi să te îndrăgosteşti de o altă persoană. Situaţia în care îşi pune personajele e absurdă şi greu de crezut, şi pe cât de amuzantă, pe atât de tragică.
De altfel, prezent fiind la vizionare, Berkmark ne-a spus că în Suedia filmul a creat discuţii aprinse pe tema “
