Scena, care la rândul ei pare a ieşi dintr-un scenariu de bandă desenată, are loc în tribunalul din Bruxelles, unde monsieur Bienvenu Mondondo şi-a depus plângerea în urmă cu câţiva ani şi unde un judecător va trebui să decidă astăzi 31 mai,dacă cererea este suficient de argumentată pentru a fi acceptată. Întreaga afacere este luată foarte în serios în Belgia, unde Tintin, reporterul cu meşă blondă, urmat pretutindeni de fidelul său căţel Milou este una dintre cele mai respectate figuri naţionale, mai mult chiar şi decât creatorul său, Georges Rémi, desenatorul autodidact care semna cu numele de Hergé (un joc de cuvinte pe iniţialele sale) şi care la bătrâneţe avea să admită că primele albume cu aventurile lui Tintin erau, într-adevăr, împănate cu clişee rasiste, provenite dintr-o mentalitate colonială. Multe scene dubioase şi episoade cu conotaţii rasiste au fost eliminate din ediţiile ulterioare ale albumelor, însă ele au rămas în paginile primelor ediţii din anii '30, precum şi în ediţiile critice pentru colecţionari.

Albumul conţine „stereotipuri burghez-paternaliste care îi pot răni pe unii cititori"

Celor care îl acuză chiar pe Bienvenu Mondondo că nu urmăreşte altceva decât publicitate ieftină avocatul acestuia, Papis Tshimpangila (şi el de origine congoleză), le argumentează că, în Marea Britanie, albumul „Tintin în Congo" se vinde de ani de zile înconjurat cu o banderolă de hârtie care avertizează ca volumul conţine remarci care pot fi considerate insultătoare sau violente; pe scurt: în Anglia volumul se vinde cu precauţiile care se iau în cazul pornografiei. Ediţia britanică, pe care Bienvenu Mondondo o aduce cu sine la tribunal pentru a o folosi în cadrul argumentaţiei sale, mai conţine şi o notă introductorie care avertizează că albumul conţine „stereotipuri burghez-paternaliste care îi pot răni pe unii cititori". Reclamantul şi echipa sa l