Cu ajutorul unei aplicaţii de monitorizare pot fi ţinute sub observaţie activităţile desfăşurate de angajaţi la serviciu, precum câte ore suplimentare fac peste program, ce programe folosesc pe calculator, ce site-uri vizitează sau cât timp îşi petrec pe chat. Activitatea este legală cât timp nu priveşte folosirea conţinutului discuţiilor „observate" pentru posibile concedieri.
Monitorizarea video şi a accesului la internet, controlul prin GPS al flotei auto, respectiv a activităţii pe calculator sunt metode folosite de angajatori pentru a supraveghea subalternii pe perioada petrecută la job. Activitatea este una legală atât timp cât nu priveşte culegerea, prelucrarea sau urmărirea datelor cu caracter personal, ci vizează durata petrecută de către angajat în interes personal. „Multe companii specifică în contractul de muncă faptul că angajatorul poate monitoriza modul în care sunt exploatate resursele firmei (computerele, imprimantele, telefoanele, n.r.)", explică Dan Gurghian, business development manager Amplusnet.
Metodele de supraveghere au avansat de la simpla monitorizare video şi a controlului prin GPS a maşinilor de serviciu la monitorizarea accesului la internet, respectiv a activităţii pe calculator. Furnizorii de astfel de servicii spun că cea mai des întâlnită metodă folosită de către angajatori este cea care priveşte monitorizarea activităţii pe calculator, adică a e-mailurilor, a transferului de date, a imprimantelor, a aplicaţiilor de tip chat sau a fişierelor pe care le foloseşte angajatul.
Demotivarea subalternilor
Motivele care îi determină pe angajaţi să folosească o aplicaţie pentru supravegherea subalternilor sunt din ce în ce mai multe în vremuri în care productivitatea companiei trebuie maximizată, iar pierderile minimizate. Alexandru Molodoi, director tehnic la Gecad Net, explică necesitatea folosiri