Privesc şi ascult aproape fascinat pledoariile televizate ale liderilor politici de opoziţie. Şi dl Antonescu şi dl Ponta îmi apar extrem de competenţi şi de elocvenţi în modul în care evocă acţiunile guvernanţilor: jaf de scară mare, corupţie, abuzuri şi nepotism pe toate palierele şi la toate nivelele. Ştiu dânşii cu exactitate cum se procedează în cazul recuperării investiţiilor electorale prin licitaţii trucate, ştiu şi ce sume se vehiculează, ştiu cum se angajează neamurile de până la ultima spiţă în posturi gras retribuite, ştiu de ce primesc miniştrii bugetele care sfidează austeritatea, ştiu cum se elucidează legi şi regulamente pentru a face din dezmăţul bugetar un adevărat festin portocaliu.
De unde ştiu toate astea? Simplu: le-au practicat la rândul lor, când s-au aflat la guvernare. Pe unele chiar le-au brevetat, pe altele doar le-au perfecţionat. Ştiu şi de ce doar ei au datorii de campanie electorală: pentru că pedeliştii, aflându-se la butoane, au avut cum şi de unde să le achite.
Nici n-ar trebui să ne mire prea tare. Acesta este discursul politic clasic: eşti la putere – taci şi te înfrupţi! Este în opoziţie – strigi şi rabzi!
Situaţia dramatică în care se află România astăzi este consecinţa logică şi previzibilă a şirului de violente ilegalităţi la care statul a fost supus de cei care i-au gestionat afacerile. România SRL a fost societatea - nu neapărat comercială – pe care administratorii săi au căpuşat-o în cel mai neruşinat mod cu putinţă. De 20 de ani, nici unul dintre cei care s-au aflat în „consiliul de administraţie” nu a urmărit ca firma să fie sănătoasă şi să meargă bine. Toţi au încercat să stoarcă pentru ei şi ai lor cât mai mult cu putinţă. Au făcut-o şi pesediştii, şi ţărăniştii, şi liberalii, şi maghiariştii. O fac acum democraţii lui Băsescu. E drept, mai sistematic şi mai eficient ca alţii. Au şi o dotare naturală
