Bucureştiul se reîntoarce la fostul său sine vibrant şi cultural, cosmopolit, deşi România rămâne o ţară afectată de corupţie, iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult de când statul a aderat la Uniunea Europeană în 2007, scrie publicaţia australiană The Sydney Morning Herald, monitorizată de Agerpres.

Corupţia este generalizată la nivelul fiecărui strat al societăţii, de la funcţionari civili mărunţi până la miniştri şi chiar medici. Chiar dacă serviciul medical este gratuit, dacă vrei să fii tratat cum trebuie se aşteaptă să strecori câteva bancnote în buzunarul doctorului. Nu este de mirare că în aceste condiţii România a ocupat ultimul loc dintre statele UE în Indicele de Percepţie a Corupţiei, alături de Bulgaria şi Grecia.

Din alte puncte de vedere, multe lucruri s-au schimbat. În timp ce românii mai în vârstă evită să privească în ochi străinii - o moştenire din zilele în care poliţia secretă, Securitatea, se amesteca prin mulţime - generaţia mai tânără este cu mult mai lipsită de griji.

La rândul său, Bucureştiul este un oraş în tranziţie: eclipsat de către trecutul său comunist, capitala României se întoarce lent la ceea ce era la începutul secolului al XX-lea, un oraş vibrant şi cosmopolit al estului Europei.

Acest lucru face ca oraşul să aibă unele colţuri excentrice aşa cum ar fi noul turn de sticlă care se înalţă din vechea clădire a Securităţii.

Dacă cineva vrea să înţeleagă cum era în era comunistă, remarcă The Sydney Morning Herald, nu trebuie să caute mai departe de uriaşul Palat al Parlamentului. În faţa faţadei care aparent nu se mai termină simţi istoria oraşului, potrivit publicaţiei australiene, pentru care clădirea este un simbol al inegalităţilor dintre conducător şi supuşii săi.

Din fericire, o mare parte din vechiul Bucureşti, care i-a dat capitalei României supranumele de 'Parisul Estului' în anii '20 ş