Ediţia curentă a revistei include o temeinică analiză a istoriei presei moldoveneşti în care aterizează acum şi investitorii media români. În legătură cu viitorul peisajului media local, unii aplaudă diversificarea, alţii arată spre crearea unor noi monopoluri. Toţi invocă însă demonopolizarea publicităţii.

(...) Alegerile câştigate anul trecut de Alianţa pentru Integrare Europeană, la Chişinău a fost spartă gheaţa. Presa democrată s-a ridicat, s-a scuturat de praful comunist şi a început să-şi revină. Ba mai mult, au apărut noi trusturi media, inclusiv din afara Republicii Moldova. Exemplele cele mai importante sunt două noi posturi de ştiri lansate recent în capitala de peste Prut: Jurnal TV şi Publika TV. Important este şi anunţul făcut de către ziarul Adevărul care se pregăteşte să treacă şi el Prutul. Între timp, pe tarabele cu presă de la Chişinău au început să apară şi ziare de la Bucureşti.

„Berlusconizarea"

Se poate vorbi despre un început de diversificare a spaţiului mediatic. Gheorghe Gorincioi, preşedintele CCA, consideră că „pe piaţa audiovizuală din Republica Moldova trebuie să apară şi noi actori pentru a diversifica auditoriul şi pentru că se simte o anumită oboseală, plictiseală".

Dincolo însă de dezgheţul produs în sfera media de la Chişinău, există şi voci mai puţin optimiste care văd partea mai puţin plină a paharului. Corneliu Ciurea, expert al IDIS Viitorul, de exemplu, spune că odată cu destinderea mediului jurnalistic din Republica Moldova s-ar produce mai degrabă o „berlusconizare" a acestuia.

„Este un fenomen de control, exercitat de către noi-veniţii magnaţi ai presei asupra mass-media... De investiţii masive, dar cu accentul pe elementul spectacular şi pe cronica roz şi neagră, şi mai puţin pe emisiunile serioase. Deci, este o superficializare a mass-media. Cred că un instrument foarte imp