Dacă toate taxele s-ar plăti la începutul anului, contribuabilii români ar scăpa abia săptămâna aceasta de povara întreţinerii statului. Ziua libertăţii fiscale vine însă mai târziu pentru angajaţi, care o vor aştepta până în august. Cât muncim doar pentru noi şi cât pentru stat? Cât costă de fapt serviciile „gratis“ pe care ni le prestează autorităţile publice? „Ziua libertăţii fiscale“, un indicator conceput în 1948 de un o
Dacă toate taxele s-ar plăti la începutul anului, contribuabilii români ar scăpa abia săptămâna aceasta de povara întreţinerii statului. Ziua libertăţii fiscale vine însă mai târziu pentru angajaţi, care o vor aştepta până în august.
Cât muncim doar pentru noi şi cât pentru stat? Cât costă de fapt serviciile „gratis“ pe care ni le prestează autorităţile publice? „Ziua libertăţii fiscale“, un indicator conceput în 1948 de un om de afaceri din SUA, ajută contribuabilii să îşi facă o imagine. Anul acesta, economia românească ar trebui să producă doar pentru a acoperi taxele şi impozitele percepute de stat până pe 28 mai, adică cinci luni din an sau 147 de zile. Ipotetica aniversare a eliberării de taxe s-ar sărbători cu aproape o lună mai târziu decât în 2007, ceea ce arată o creştere rapidă a poverii fiscale. Pentru a-şi întreţine statul, românii trebuie să lucreze cu 11 zile mai mult decât americanii, chiar în condiţiile în care, peste Ocean, cheltuielile publice uriaşe sunt întreţinute cu un deficit de peste 1,3 trilioane de dolari. Fără acesta, economia SUA ar fi scăpat de povara taxelor pe 9 aprilie. În SUA, indicatorul e calculat de peste 60 de ani (din 1971 se ocupă The Tax Foundation), fiind preluat apoi de asociaţii de contribuabili din multe alte ţări. „Punctul de plecare e povara fiscală, adică raportul procentual dintre totalitatea cheltuielilor publice şi PIB. Acest indicator arată cât din avuţia creată în ţară e
