VoxPublica este unul dintre cele mai interesante experimente de online in care sunt implicati la un loc bloggeri, jurnalisti si comentatori de ocazie. S-a vazut cat de important e un astfel de portal in timpul toxicei campanii electorale de anul trecut sau si se poate inca observa ori de cate ori are loc un eveniment major.
Nevoia de diversitate, prospetime si perspective noi e cu atat mai presanta cu cat ne dam seama ca obosim inutil urmarind vesnic aceleasi figuri extenuate de alergatul intre televiziuni, aceleasi nefiresti rictusuri de falsa indignare, aceleasi platitudini rostite cu aer pretios sau, mai grav, aceleasi opinii iesite din portofel.
Calitatea dezbaterii nu e niciodata prea inalta in spatiul public romanesc iar Vox-ul a contribuit, macar uneori, la ridicarea nivelului ei.
Partea cea mai simpatica a VoxPublica este ca, desi captiva cumva unui public interesat preponderent de politica interna, si-a expus cititorii si altor zone, poate mai putin incrancenate si apocaliptice, dar la fel interesante si “controversial” (partea de popcult e preferata mea). Sentimentul urgentei in arta e chiar mai acut uneori decat nevoia de micsorare a deficitului.
Asa ca nu imi pare deloc rau ca am contribuit la VoxPublica. Si nici nu cred ca va disparea. Parafrazandu-l pe Mark Twain, as zice ca zvonurile sunt in mare masura exagerate.
VoxPublica este unul dintre cele mai interesante experimente de online in care sunt implicati la un loc bloggeri, jurnalisti si comentatori de ocazie. S-a vazut cat de important e un astfel de portal in timpul toxicei campanii electorale de anul trecut sau si se poate inca observa ori de cate ori are loc un eveniment major.
Nevoia de diversitate, prospetime si perspective noi e cu atat mai presanta cu cat ne dam seama ca obosim inutil urmarind vesnic aceleasi figuri extenuate de alergatu
