Mai întâi a fost cuvântarea preşedintelui Traian Băsescu, în care a vorbit despre pericolul grecizării prin calul troian al cheltuielilor şi a anunţat că premierul Boc va anunţa cura de slăbire pentru graşii de bugetari, alimentaţia raţională pentru pensionari şi alte măsuri de austeritate asupra cărora nu insist.

Liderii de sindicat şi-au făcut datoria de a ţipa pe micile ecrane, au organizat chiar şi un miting de proporţii, care a arătat pe alocuri ca o preselecţie la un show OTV (mă refer la Dansul Pinguinului), dar Traian Băsescu şi, prin urmare, guvernanţii, au rămas inflexibili: cura de slăbire ţine măcar şase luni şi este valabilă pentru toţi, cu adnotarea că unii bugetari (peste 50.000) vor prinde, pe lângă tăierea cu 25% a salariului din iunie şi reducerea cu 15% a ajutorului de şomaj.

Din păcate, ca să citez din clasici în viaţă, lucrăm cu români şi suntem experţi în întoarcerea armelor în interesul politic de moment.

Omul cu coasa de la guvern a obosit însă repede, astfel că o mare parte a bugetarilor, poate cei mai graşi, au scăpat de reducerile salariale. “Reducerea cu 25% a tuturor salariilor nu va fi aplicată şi la companiile cu capital majoritar de stat”, a spus-o epicureanul Vlădescu, la câteva ore după ce aerianul Şeitan declarase exact opusul, scoţându-l pe “nu” din propoziţie. Aş înclina să-l cred pe omul cu puşculiţa, folosind ca argument anunţul sindicatelor de la CFR, minerii şi TAROM de a nu se solidariza cu ceilalţi grevişti.

Să nu se înţeleagă de aici că susţin întrecerea socialistă la tăierea salariilor şi a pensiilor. Dimpotrivă, mi s-ar părea de bun simţ să se facă o diferenţiere între medicul care ştie să facă o operaţie pe inimă şi cel care pune ghips peste o fractură deschisă, fără să fi citit că s-a inventat antibioticul, într-un spital din Slatina, între un profesor care a scris câteva tratate şi unul care şi