În ultimele săptămâni, România s-a transformat practic într-un câmp de luptă, pe care mai apare din când în când câte o armată de grevişti nemulţumiţi, gata să întrerupă orice activitate în domeniul din care provine, în caz că Guvernul nu îi satisface unele revendicări.
Practic, după decizia Guvernului de a lua 25% din salariile bugetarilor şi 15% din pensii, România a luat foc.
CFR anunţa greva, spitalele anunţau greva şi, bineînţeles, cum ne-am obişnuit, profesorii nu fac excepţie şi se alătură greviştilor.
Exact cu câteva luni înainte de începerea examenului de Bacalaureat, aceştia au ameninţat că nu îl vor mai susţine şi că practic, elevii de clasa a XII-a vor rămâne "în pom". Dat fiind faptul că sunt în această situaţie, subiectul mi-a dat o mare bătaie de cap.
Nu neg faptul că în România se trăieşte greu, se munceşte mult pe bani puţini şi înţeleg nemulţumirile cadrelor didactice. Nu este uşor să plăteşti taxe, impozite, rate, întreţinere şi să ai şi bani de mâncare, dar s-a gândit cineva două minute, cum ne simţim noi elevii ?
Nu se mai ia în calcul metoda comunistă pe care toţi o practică atunci când vine vorba de impresionat profesorii: cadouri, zeci de milioane investite în ore de meditaţii, aşa ca să fie doamna/domnul profesor mulţumit şi să te treacă la materia respectivă. Atunci niciun profesor nu spune: "nu pot să primesc".
Da, situaţia este foarte grea, foarte complicată, până şi noi suntem conştienţi de asta, dar aceste ameninţări nu fac decât să ne demoralizeze psihic şi să ne facă să ne pierdem dorinţa de a face ceva bun pentru ţara asta.. Şi apoi vă întrebaţi de ce nu suntem naţionalişti.
După ce am fost cobaii ministrului învăţământului, acum ce am devenit? Scuturile dumneavoastră? În ultimele săptămâni, România s-a transformat practic într-un câmp de luptă, pe care mai apare din când în când câte o
