De la listare, unităţile de fond ale STK Emergent s-au scufundat încontinuu

Cotaţia este în prezent cu 83% sub preţul ofertei publice iniţiale

Plasamentele în imobiliare ale fondului, "găuri negre" care nu mai atrag investitorii

Diversificarea redusă a instrumentelor la Bursa de Valori Bucureşti şi numărul scăzut al emitenţilor reprezintă două probleme importante ale pieţei de capital româneşti, iar aducerea la cota Bursei a fondurilor de investiţii închise răspunde ambelor chestiuni. Cu toate acestea, prima listare a unui fond mutual la BVB în 2008 nu a fost un astfel de succes. Dimpotrivă, intrarea la tranzacţionare a fondului STK Emergent poate fi inclusă în lista de "ţepe" care au caracterizat ofertele publice iniţiale din ultimii ani de la BVB.

Investitorii care au ales să participe la IPO-ul propus de administratorii fondului contabilizează şi în acest moment pierderi mai mari de 80%. Unitatea de fond STK Emergent rămâne un instrument nelichid, singurul cumpărător important fiind tot din cadrul grupului STK, respectiv STK Properties, care practic răscumpără la preţuri de patru-cinci ori mai mici unităţile descărcate la preţuri supraevaluate în oferta publică.

Oferta publică s-a derulat sub semnul unui scandal public, preşedintele de atunci al SSIF Broker Cluj calificând STK Emergent drept "o cacealma". Subscrierea a fost de numai 42%, investitorii apreciind corect că preţul propus de 281 lei pentru unitatea de fond era mult supraevaluat.

Raportările activelor fondului având la bază plasamentele din piaţa imobiliară au fost, de asemenea, privite cu multă suspiciune de piaţă, astfel încât preţul de tranzacţionare a unităţii de fond nu s-a majorat pe măsura ritmului pieţei din 2009.

IPO-ul derulat de STK Emergent în perioada 19 februarie - 10 martie 2008 a fost însoţit de un scandal legat de supraevaluarea preţu