Revenirea judeţului în graniţele interbelice nu ar fi neapărat o soluţie pentru accelerarea dezvoltării judeţului. Revenirea la vechile limite administrative ale Sălajului nu este o soluţie la probleme judeţului, susţin economiştii. În schimb, din punctul de vedere al politicului, redesenarea judeţului ar reprezenta o mare şansă.
„Adevărul de Seară” ediţia de Zalău a pus în discuţie încă de la primul număr actuala situaţie socio-economică a judeţului Sălaj, primul obiectiv fiind acela de a identifica motivele ritmului relativ lent de dezvoltare al judeţului, comparativ cu media naţională. Una dintre cele mai pertinente cauze s-a relevat a fi „ciuntirea” judeţului, la ultima împărţire administrativ-teritorială, cea din 1968. Atunci Sălajul a rămas fără o bucată consistentă din teritoriul interbelic, mai exact zona care i-ar fi asigurat legătura cu graniţa de vest, prin punctele de frontieră de la Carei sau Valea lui Mihai.
Reorganizare rapidă
Andreea Paul (fostă Vass), consilier economic al primului ministru, s-a ferit să ofere un răspuns tranşant cu privire la revenirea în vechile graniţe ale judeţului ei de origine, dar şi-a declarat susţinerea pentru o reorganizare teritorială rapidă a României. „Consider oportună reorganizarea teritorială, deoarece s-ar crea o capacitate superioară de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare în următorul ciclu financiar european 2014 - 2020”, a spus Vass.
Revenirea Sălajului la dimensiunile din perioada interbelică, când se întindea în zona Careiului până la graniţa cu Ungaria, nu ar garanta un avânt economic pentru judeţ, este de părere analistul economic Emanoil Gârdan. „Sigur, ne-ar avantaja pentru că am avea graniţă cu Ungaria şi am avea acel mic trafic de frontieră cu ţara vecină, dar impactul ar fi nesemnificativ“, susţine Gârdan. Acesta crede că singurul câştig notabil dintr-o eventuală