Reabilitarea termică cu polistiren are, conform specialiştilor, nenumărate dezavantaje. Arhitecţi, ingineri, reprezentanţi ai Primăriei şi ai unor firme de materiale de construcţii au dezbătut, astăzi, problema reabilitării tehnice a clădirilor.

Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş militează împotriva „polistirenizării” blocurilor, ca unică soluţie adoptată pentru reabilitarea termică a clădirilor. Vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Transilvania, este numulţumit şi de faptul că, în cele mai multe cazuri, clădirile reabilitate termic sunt văruite în culori alese haotic şi arbitrar, nu după realizarea unui studiu de culoare. „Vom ajunge să ne mai aducem aminte cum au arătat clădirile din Cluj doar din fotografii”, a atras atenţia arhitectul.

În plus, specialiştii se tem ca nu cumva polistirenul să acopere elementele arhitecturale care dau farmec Clujului. „De acele faţade trebuie să ne atingem cu penseta, sunt o carte de istorie”, este de părere şi Mircea Tescaru, reprezentantul unei firme de materiale de construcţii.

Clădirile monument- reabilitate pe interior

În acest caz, soluţia ar fi reabilitarea pe interior a clădirilor-monument sau a celor cu elemente arhitecturale distincte. „Problema reabilitării termice în România este abordată foarte superficial la noi. Adică au fost folosite soluţii tehnice care nu corespund cerinţelor fiecărui caz în parte. În plus, populaţia este slab informată şi nu are niciun cuvânt de spus, dacă banii vin de la Guvern”, a declarat Mariana Brumaru, auditor energetic şi cadru didactic la Facultatea de Construcţii Civile, de la Universitatea Tehnică. Brumaru este de acord, în calitate de specialist în construcţii, că folosirea polistirenului nu este o soluţie tehnică general valabilă. „Sunt unele cazuri, în care execuţia reabilitării lasă de dorit. În aceste cazuri, dacă sunt lăsate rosturi neizolat