Din 10.000 de angajaţi au mai rămas 80, iar halele de producţie s-au transformat în imense schelete de fier ruginit. Primarul oraşului, Ionel Turcea, spune că investitorii ocolesc zona din cauza infrastructurii proaste.
După mai bine de un deceniu de activitate intensă, timp în care a fost coloana vertebrală a unui întreg oraș, Fabrica de Stofe Buhuși a intrat în agonie. Din cei peste 9000 de salariați care intrau pe poarta unității zi de zi, înainte de 1989, acum au mai rămas mai puțin de 100.
Dar nici situația acestora nu este bătută în cuie. "Ne descurcăm mai greu, dar încă supraviețuim. Chiar suntem singura firmă de profil din țară care a păstrat de la 1885 integral procesul tehnologic de la spălatul lânii, până la realizarea profitului finit", declară Ștefan Câmpanu, managerul fabricii.
Produsele marca "Buhuși" ajung atât pe piața internă, dar mai ales pe cele externe din Germania, Belgia, Italia, Anglia și Irlanda. Stofe "Buhuși" a avut export chiar în SUA, dar au venit puternic din spate chinezii care nu au lăsat loc pentru concurență.
"Cu prețul de vânzare practicat de chinezi noi nu acoperim nici măcar costul materiei prime pe care o cumpărăm din străinătate. Lâna românească este de slabă calitate și o folosim doar la confecționatul păturilor", adaugă Câmpanu. În pofida tuturor eforturilor de a rezista pe piață și mai ales de a face față recesiunii, cifra de afaceri a fabricii Stofe Buhuși este în cădere liberă, la fel ca și numărul salariaților. "Important este că nu avem datorii și suntem un contribuabil de nădejde la bugetul local", mai spune managerul fabricii de postav.
Parcul Industrial nu a salvat fabrica de colaps
După intrarea în colaps a singurei unități industriale de pe urma căreia supraviețuia un întreg oraș, autoritățile locale au căutat tot felul de soluții care să conducă la relansarea ec
