Profesor doctor în economie, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara şi fost membru al Consiliului de Administraţie al BNR, Silviu Cerna susţine că România poate trece la euro doar după realizarea reformelor care încă mai sunt necesare pentru modernizarea economiei şi a statului şi recuperarea, decalajelor faţă de celelalte ţări europene, ceea ce se poate face doar prin muncă.

Invitat la „Masa Adevărului”, Silviu Cerna a vorbit despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească România ca să poată trece la euro, dar şi despre efectele pe care le-ar atrage după sine adoptarea sau nu a monedei unice europene. „Adoptarea euro este o obligaţie care-i revine României în calitate de stat membru Uniunea Europeană, dar acest lucru trebuie să se întâmple în momentul în care ţara este pregătită. Gradul de pregătire se măsoară foarte precis prin îndeplinirea anumitor criterii bine definite”, a explicat profesorul. Condiţii obligatorii sunt reducerea deficitului bugetar şi a inflaţiei.

România a trecut în ultimii ani dintr-o extremă în alta, nereuşind să îndeplinească ambele criterii în acelaşi timp. Mai exact, la intrarea în UE, deficitul bugetar era în norma acceptată de trei la sută, însă România nu îndeplinea criteriul referitor la inflaţie. În prezent, rata inflaţiei s-a redus, dar a crescut foarte mult deficitul bugetar. „Din păcate de la sfârşitul lui 2008, în 2009 şi 2010, criteriul deficitului bugetar nu a mai fost atins şi norma europeană este cu mult depăşită. Or, neîndeplinirea acestui criteriu atrage neîndeplinirea altora”, a mai spus Silviu Cerna.

Suntem rămaşi în urmă

Specialist în macroeconomie, Silviu Cerna a făcut o radiografie a României în comparaţie cu ţările europene. Potrivit profesorului, gradul de dezvoltare economică se măsoară prin Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Cifrele ara