Inspirată de Expoziţia Naţională Franceză ce avusese loc în 1900, Expoziţia Naţională din Bucureşti a fost organizată în Parcul Carol în anul 1906, în scopul de a prezenta o imagine a realizărilor ţării noastre în domeniul politicii şi al culturii.
Expoziţia a fost iniţiată în baza unei legi votate de Parlamentul României. Planurile fuseseră realizate de către arhitectul peisagist francez Edouard Redont, încă din anul 1900.
Pavilioanele expoziţiei erau dispuse pe cele 36 de hectare ale Parcului Carol, de o parte şi de alta a aleii principale şi a lacului. Pavilionul regal se afla pe partea stângă alături de cel al Primăriei Capitalei, al Camerei de Comerţ, al Industriei, al geniului civil şi al geniului militar, în partea opusă aflându-se pavilioanele regiei monopolului statului , agriculturii şi industriei casnice.
La ceremonia de inaugurare a expoziţiei de la 6 iunie, pe lângă reprezentanţii Casei Regale, au participat membri ai guvernului, personalităţi din domeniul artistic, reprezentanţi ai statelor străine, dar şi membri ai breslelor de muncitori care ridicaseră construcţiile expoziţiei.