Politicienii şi istoricii maghiari au transformat problema autonomiei secuilor într-o adevărată afacere.
Istoricii români de la Târgu-Mureş consideră că atât Ţinutul Secuiesc, cât şi steagul acestuia nu sunt decât creaţii ale istoricilor şi politicienilor maghiari care au declanşat un adevărat „etnobusiness" în zonă cu produse identirare. Istoricii maghiari din zonă spun însă că au suficiente date pentru a demonstra că, chiar dacă Ţinutul Secuiesc a existat doar ca o delimitare regională, nu ca ţară, steagul secuiesc are rădăcinile bine înfipte în istorie. Istoricii Vasile Dobrescu şi Cornel Sigmirean, de la Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş, cu doctorul în istorie Pál-Antal Sándor, membru extern al Academiei Ungare, au păreri împărţite în legătură cu Ţinutul Secuiesc
Ţinutul Secuiesc, doar o creaţie a politicienilor maghiari?
Profesorul Vasile Dobrescu susţine că Ţinutul Secuiesc nu a existat vreodată şi, prin urmare, nu a avut un steag propriu. Dobrescu spune chiar că visul pe care îl au astăzi maghiarii din Transilvania a fost destrămat chiar de guvernul de la Budapesta în 1876. „Ţinutul Secuiesc nu e decât o creaţie modernă a istoricilor şi a politicienilor maghiari după desfiinţarea Scaunelor Secuieşti chiar de către guvernul de la Budapesta în 1876 printr-o reformă administrativă care a generalizat construcţia administrativă numai pe comitate, când din scaunele secuieşti a făcut trei comitate, iar Scaunul Mureş a fost integrat fostului judeţ Mureş-Turda pentru că acolo erau românii majoritari. Pentru a delimita masa etnică a secuilor, s-a lansat această formulă a zonei secuieşti, de care guvernul de la Budapesta trebuia să aibă grijă în mod preferenţial faţă de alte zone", susţine Vasile Dobrescu. El mai spune că „se supralicita pericolul valah în această zonă care ar fi urmat să deznaţionalizeze masa secuilor", iar pe maghiari, „şi a
