Tema culinară, în accepţia ei spaniolă sau thailandeză, a ţinut zilele acestea afişul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, îmbogăţită şi cu o tentă de canibalism.

Scenaristul şi regizorul Daniel Sánchez Arévalo câştigase o puzderie de premii pentru „Azuloscurocasinegro”, inclusiv pe acela al publicului de la TIFF din 2006. Numai că pelicula cu care participă în competiţie, „Graşii”, nu se situează la nivelul celei anterioare. Urmăreşte aventurile unor personaje durdulii, care fac terapie pentru a scăpa de kilogramele în plus, şi nu doar: sexul, sportul şi crima le vin la îndemână.

Deşi situaţiile în care ajung ţin de domeniul absurdului, poantele curg cu nemiluita, iar structura în patru episoade se mulează pe aceea a unui show de teleshopping, ritmul devine repede monoton, oscilând de la dramă la comedie şi înapoi în spaţiul a cinci minute. Cu toate acestea, pelicula - acompaniată de actriţa Verónica Sánchez - nu a părăsit sala neaplaudată.

Scurtmetrajul „Gemenele de pe Stada Apusului” (Umbre scurtmetraj), difuzat înaintea „Graşilor”, a fost întâmpinat benign de public, în ciuda canibalismului şi a incestului pe care le presupunea.

Minimalism thailandez

Dacă Arévalo, datorită reputaţiei, a umplut până la refuz Cinematograful Republica, din Cluj, „Poveste anodină”, de Anocha Suwichakornpong, primul lungmetraj thailandez inclus în competiţie, s-a bucurat de mult mai puţin public. Între timp, apăruseră şi câteva dificultăţi de ordin tehnic - scurtmetrajul „Zombi şi ţigări” a început fără sunet, după cum semnala şi directorul artistic al TIFF, Mihai Chirilov.

Însă acestea nu au afectat proiecţia „Poveştii anodine”. Lungmetrajul lui Anocha Suwichakornpong radiografiază relaţia dintre un asistent medical şi tânărul paralizat de la mijloc în jos de care se ocupă. La celălalt pol faţă de pelicul